Ridicarea la un nou nivel spiritual este numită „împlinirea unei legi spirituale“.

Ca rezultat al acestei ridicări se creează noi aspiraţii altruiste şi sufletul

primeşte Tora, Lumina Creatorului.
Adevărata cale către acest scop continuă de-a lungul liniei de mijloc. Ea
implică combinarea a trei concepte în unul singur: fiinţa umană, calea de
urmat şi Creatorul. Într-adevăr, în lume există trei lucruri: fiinţa umană
care se străduieşte să se întoarcă la Creator, calea pe care omul trebuie să o
urmeze pentru a ajunge la Creator şi Creatorul – scopul către care tinde fiinţa umană.
Aşa cum a fost menţionat de multe ori, nu există nimic în afara
Creatorului şi noi suntem doar creaturile Sale înzestrate cu sentimentul
propriei existenţe. Ajungem să înţelegem cu claritate acest lucru în cursul ridicării noastre spirituale.
Toate percepţiile noastre sau, mai curând, percepţiile pe care le
considerăm ca fiind ale noastre sunt de fapt răspunsuri la Actele Divine pe
care El le-a produs în noi. În final, sentimentele noastre sunt doar ceea ce El vrea să simţim.
Atâta timp cât nu înţelegem pe deplin acest adevăr, vom vedea nu unul,
ci trei concepte separate: sinele, calea către Creator şi Creatorul Însuşi.
Totuşi, de îndată ce am atins stadiul final al dezvoltării spirituale, de
îndată ce ne-am ridicat la acelaşi nivel de la care au coborât sufletele
noastre – doar atunci când toate dorinţele noastre sunt corectate – Îl putem
primi în totalitate pe Creator în corpul nostru spiritual.
Atunci vom primi toată Lumina Creatorului şi pe Creatorul Însuşi. În
acest fel, cele trei concepte care odată au existat separat în percepţia
noastră: noi înşine, calea noastră spirituală şi Creatorul se îmbină pentru a
deveni o singură entitate – corpul spiritual umplut cu Lumină.
Prin urmare, pentru a ne asigura că procedăm corect, trebuie să ne
verificăm în mod constant în timp ce avansăm pe calea spirituală. Aşa ne
vom asigura că ne străduim, având o dorinţă la fel de puternică pentru
toate cele trei concepte, indiferent de faptul că noi le percepem ca fiind separate.
Încă de la început trebuie să ne străduim să le amestecăm pentru a le
îmbina într-un singur lucru; la sfârşitul drumului acest lucru va fi evident.
Ele sunt de fapt evidente şi acum, chiar dacă suntem incapabili să le
vedem din cauza imperfecţiunii noastre.
Dacă tindem către unul dintre concepte mai mult decât către celelalte,
vom devia imediat de la calea adevărată. Cea mai simplă modalitate de a
verifica dacă suntem încă pe calea cea bună este să determinăm dacă ne
străduim să înţelegem caracteristicile Creatorului pentru a deveni una cu El.
„Dacă eu nu sunt pentru mine, atunci cine este pentru mine? Şi dacă
sunt preocupat doar de mine, atunci cine sunt eu?“ Aceste întrebări
contradictorii reflectă atitudinile divergente cu care ne confruntăm atunci
când analizăm eforturile noastre de atinge un scop personal. Pe de o parte,
trebuie să credem că în afară de noi nu există nimeni care să ne ajute şi
trebuie să acţionăm cu credinţa că faptele noastre bune vor fi răsplătite, iar
cele rele vor fi pedepsite.
Noi, ca indivizi, trebuie să credem că acţiunile noastre au consecinţe
directe şi că astfel ne construim propriul viitor. Pe de altă parte, trebuie să
ne spunem: „Cine sunt eu, să îmi pot învinge propria natură? Şi totuşi,
nimeni nu mă poate ajuta.“